Românism

Câteva zile în urmă, venind de la oraş la ţară, abătut de ultimul examen la facultate, m-am gândit să verific poşta electronică conectându-mă la internet. Fiindcă am mulţi prieteni din Republica Moldova şi România, unica soluţie de conversaţie cu ei este internetul. Aşa tastând diverse cuvinte prin motorul de căutare Google, pe neaşteptate am dat de nişte imagini, care cu adevărat m-au impresionat şi m-au pus pe gânduri.
Erau nişte portrete ale ţăranilor români. Opinia mea este că, lucrările acestea sunt minunate, autorul s-a străduit să prezinte luciditatea neschimbată a ţăranului român în limpezimea ei originală. Citește în continuare →

În cazul unui atac al României asupra regiunii Odessa, flotila dunăreană ar fi distrusă din cauza stării actuale de degradare, transmite publicaţia de ştiri on-line „Nezavisimoe voennoe obozrenie”

În perioada sovietică, pe Dunăre staţionau navele de război ale URSS. Odată cu obţinerea independenţei, Ucraina a decis că staţionarea flotei sovietice este inutilă, iar de acest fapt „s-a bucurat” pe deplin România. Autorul articolului, Valery Panov, subliniază faptul că Ucraina nu ar putea rezista unui atac românesc deoarece „actuala sa <<flotilă>> staţionată pe Dunăre este alcătuită din două nave învechite”. Citește în continuare →

În data de 13 ianuarie 2011 am avut onoarea de a asista la masa rotundă cu tema „Evoluţii social-politice la Chişinău. Analize şi comentarii” organizată de Fundaţia Europeană Titulescu. La eveniment au participat diverse personalităţi, profesori, istorici, foşti ambasadori. Invitaţii de onoare au fost: Dr. Ion Constantin, Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, dl. Ioan Popa, redactorul şef al revistei „Periscop” şi fostul prim-ministru al Rep. Moldova, dl. Mircea Druc. Citește în continuare →

Românii din regiunea Transcarpatia se confruntă cu dificultăţi serioase ori de câte ori vor să obţină vize pentru a călători în România. În cazul acestui demers, oamenii sunt nevoiţi să meargă la consulatul de la Cernăuţi, aflat la o distanţă de 200 km, informează portalul de ştiri UA-Reporter.com.

Mulţi dintre românii din această regiune denunţă corupţia ce domină în consulatul de la Cernăuţi, precum şi comportamentul unor angajaţi, care se comportă „necivilizat” cu cei care stau la ghişee spre a obţine viza.

Pentru a pune capăt acestor inconvenienţe şi obstacole, societatea civilă a românilor din Transcarpatia a adresat în mod repetat apeluri către autorităţile române, în care solicita deschiderea unui consulat al României în Solotvino. Însă „lucrurile rămân pe loc” – toate demersurile înaintate până în prezent nu au primit un răspuns din partea oficialilor români.

Sursa

Utkonosovka este denumirea în limba rusă pentru cel mai mare  sat din raionul Izmail din regiunea Odesa. O localitate de vreo 4.400 de oameni care apare în cronicile de război ale lui Ștefan cel Mare şi Sfânt. Pe atunci se chema Erdec – Burnu, adică “Cioc de raţă” în limba turcă. Cronica unde e consemnată bătălia pe care Ștefan cel Mare a dus-o cu turcii este cunoscută în istorie drept lupta de la Cătălbuga. Satul datează încă din 1752, însă în formaţia sa de astăzi a luat fiinţă în 1822, când peste vechii locuitori au mai venit, de s’au mai aşezat încă 93 familii de moldoveni, una de ţigani şi una de bulgari. În 1867 s’a ridicat în piatră biserica „Sf.Mihail”. Astăzi satul se compune din 224 case, cu o populaţiune de 1920 locuitori. Rutenii s’au romanizat cu desăvârşire. Locuitorii posedă 199 cai, 480 vite mari, 570 oi; grădini şi vii; 4700 deseatini de pământ, mare parte dealungul lacului Catlabuh, precum şi dealungul golfului Taşbunar”, scria profesorul Arbore în 1904.

Școala din Utkonosovka are 28 de clase, organizate pe 11 ani de studiu, trei cicluri după legea ucraineană. Pentru fiecare an de studiu există câte două clase de limba română şi una de ucriaineană, în ciuda faptului că 98% din populaţie este de origine română. Limba maternă, româna, se foloseşte doar la Cabinetele de chimie, matematică, biologie şi evident literatură română, în rest materiile se predau în limba rusă. Rezultatele la clasele de limbă ucraineană sunt Citește în continuare →

Mai mult

”Dovedește că în regimul comunist binele poate fi realizat

numai întâmplător, pe căi ocolite, ocolite și nelegale,

nelegale adică neconforme cu principiile,

prin urmare neprincipiale.”

(N. Steinhardt, ”Jurnalul fericirii”)

Este greșit să considerăm că teroarea comunistă asupra populației românești a început cu anul 1944. Nu, aceasta începe cu tragicul an 1940. Imediat după ocupație, asupra Basarabiei și Bucovinei de nord s-a năpustit o mulțime de politruci și NKVD-iști. Aproximativ 1122 foști funcționari din administrația română, 2000 de salariați ai Căilor Ferate, și foștii membri ai Sfatului Țării au fost arestați sau uciși. Citește în continuare →

1. Reţetele rusificãrii
    Beneficiind de experienţa acumulată de înaintaşii săi, Petru I cel Mare (1696-1721 ţar, 1721-1725 împărat), Ana Ivanovna (1730-1740), Ecaterina a II-a cea Mare (1762-1796) şi Pavel I (1796-1801), în deznaţionalizarea românilor refugiaţi (1711, 1739, 1774, 1792), înrobiţi (1650, 1661), deportaţi (1739) în teritoriile controlate de ţar şi a românilor cazaci (1739-1801), prin acţiunea directă asupra elitelor lor socio-economice şi politico-militare, sau acţiunea de manipulare a elitelor din Principate prin promisiuni de redobândire a libertăţii (1711, 1736, 1768, 1788), “constituţii liberale” (1769) şi chiar Unire (1772, 1789), ţarul Alexandru I (1801-1825) a elaborat un amplu program de rusificare a românilor, potrivit principiului – “Cumpără păstorul, că turma îl va urma”. Predecesorii săi visaseră, ca formă intermediară, constituirea unui “Regat dac” sau “daco-român”, cu un arhiduce pus de Moscova pe post de rege. El însuşi crezuse (1801-1810) că poate acţiona direct, ocupând Principatele şi adjudecându-le în contextual unui război cu Poarta (1806-1812). Dar concurenţa germană pe de o parte, iar pe de alta interesele franceze l-au lămurit, în cursul tratativelor (1807-1809) cu Napoleon I că nu poate să se înstăpânească asupra restului teritoriilor româneşti, neocupate de romano-germani, decât făcând risipă de inteligenţă diplomatică şi pe etape. Citește în continuare →

Problematica restabilirii integrităţii teritoriale a Republicii Moldova a revenit pe masa marilor actori regionali ieri, la Kiev, în cadrul întrevederii dintre preşedinţii rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, care au semnat o declaraţie cu privire la reglementarea transnistreană. Principalele măsuri cuprinse în declaraţie menţionează cadrul de desfăşurare a negocierilor ( 5+2), transformarea misiunilor pacificatoare ( în internaţionale), respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova prin conferirea unui statut special regiunii transnistrene, care să dezvolte un sistem economic, militar şi juridic unic ( nu comun). Poziţia oficială a guvernării de la Chişinău a fost una salutară şi s-a individualizat prin semnalarea necesităţii retragerii contingentului militar rusesc de pe teritorul Republicii Moldova. Citește în continuare →

Preşedintele rus Dmitri Medvedev are pe agenda vizitei sale de două zile pe care o începe luni la Kiev şi dosarul transnistrean. Analistul ucrainean Vitali Kulik apreciază că declaraţia comună pe care o vor semna în finalul convorbirilor pe această temă preşedinţii rus şi ucrainean Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, se va pronunţa pentru atenuarea regimului de sancţiuni împotriva Transnistriei în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor de comerţ extern, relatează Novâi Reghion.

În urma acestei vizite, Ucraina şi-ar putea deschide graniţa pentru mărfurile transnistrene, ridicând embargoul economic instituit în 2006 de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko, la solicitarea Chişinăului, a sugerat, un oficial din cadrul executivului de la Kiev, citat de portalul Life News.

Kulik spune că este de aşteptat ca, după venirea la putere a forţelor proruse la Kiev, poziţiile Ucrainei şi Rusiei cu privire la Transnistria să se apropie din ce în ce mai mult. Citește în continuare →