Românism

De multe ori ma intalnesc cu idei care ii fac pe romani sa se rusineze cumva de propria istorie. M-am intalnit cu astfel de idei si la dezbaterea organizata la Bucuresti de Clubul Liberal pentru Republica Moldova (dezbaterea din 30 noiembrie). Inevitabil, in contextul discutiei privind realizarea unitatii nationale a romanilor s-au strecurat si cateva idei de natura sa-i faca pe romani sa se rusineze cu propria istorie.
Prima chestiune s-a legat de modul in care Basarabia s-a unit cu Romania. Cunoasteti placa: unirea s-a facut cu baionetele, nu s-a facut un referendum etc. Profesorul Ion Bulei prezent la dezbatere a aruncat in discutie spusele lui Bratianu. Intrebat de occidentali de ce nu vrea sa organizeze in Basarabia un referendum cu privire la unirea cu Romania, Bratianu a raspuns sec: pentru ca nici Franta nu organizeaza un referendum in Alsacia si Lorena. Mergand mai departe am putea sa ne amintim cum au facut sovieticii “unirea” cu Basarabia: tot cu baionete si tot fara referendum. Despre ce vorbim?
Apoi vine povestea cu “palma grea a jandarmului roman”. Da, jandarmii romani aveau obiceiul sa bata. Insa nu ii bateau doar pe taranii basarabeni. Jandarmii bateau si in Ardeal, si in Oltenia, si in Valahia, si in Moldova. Bateau la fel ca in Basarabia pe tot cuprinsul tarii. Nu este vorba de un tratament specific pentru basarabeni, este vorba de o problema globala a societatii romanesti din perioada interbelica. Apoi vine gluma aia cu bunelul basarabean batut de jandarmul roman si impuscat de NKVD-istii sovietici. Mari nemernici jandarmii romani…
Invariabil se ajunge la chestiunea “abandonarea Basarabiei”. De ce nu s-au batut romanii cu sovieticii pentru Basarabia? Aici imi vine in minte o scena din memoriile lui Constantin Argetoianu referitor la propunerea de armistitiu din 1917 venita din partea germanilor. La consiliul de coroana de la Iasi generalii romani se intreceau in declaratii belicoase. Fiecare avea sute de mii de baionete si toti clamau in cor “pe aici nu se trece”. La sfarsit a luat cuvantul un colonel de la aprovizionare care a spus scurt: avem gloante pentru trei saptamani de lupte si obuze pentru o saptamana. Concluzia a venit de la sine, in ciuda vointei de a lupta a soldatilor. La fel si in 1940. Armata ar fi vrut sa lupte, poporul sprijinea lupta. Ar fi existat si ceva rezerve pentru o anumita perioada. Insa inca din vara anului 1939 oamenii politici de la Bucuresti aveau o puternica banuiala ca sovieticii si nazistii isi impartisera zonele de influenta din estul Europei. Armand Calinescu o spune limpede in insemnarile sale, chiar in ziua semnarii tratatului Hitler-Stalin (poreclit tratatul Ribbentrop-Molotov) – asta in conditiile in care nu era cunoscut protocolul secret prin care sovieticii cereau Basarabia, iar nazistii erau de acord. Se uita si faptul ca in 1940, atunci cand sovieticii cereau Basarabia, principalul aliat al Romaniei, respectiv Franta, pur si simplu disparuse de pe harta. Celalalt aliat, Marea Britanie, se pregatea sa se bata pentru propria supravietuire si chiar nu avea timp sa se gandeasca la soarta unui stat din estul Europei.
De ce nu s-a batut Romania pentru Basarabia in 1940? Pentru ca orice rezistenta ar fi fost inutila. In plus, batalia pentru Basarabia nu se decide printr-un razboi sau in doua saptamani. Batalia pentru Basarabia se poarta de 200 de ani. Ideile de mai sus si modul de a fi aruncate in discutie astfel incat romanii sa se rusineze de propria istorie fac parte din aceasta batalie pentru Basarabia, care se poarta zi de zi. Originea ideilor expuse mai sus este usor de identificat. Perversitatea consta in faptul ca ele s-au strecurat in spatiul dezbaterilor publice romanesti. Orice intrebare este legitima, doar ca trebuie sa raspundem corect la astfel de intrebari, nu in directia in care si-ar dori altii ca noi sa raspundem.

Autor: George Damian

Sursa: clipa.com

După finalizarea manifestațiilor din sfânta zi de 1 Decembrie, Platforma Civică Acțiunea 2012 lansează o nouă campanie menită să apropie populația de pe cele două maluri ale Prutului.

Dacă campania “Unirea în zece motive” s-a adresat populației din Republica Moldova, “Obiectiv: Basarabia” vine în întâmpinarea nevoii de informare a populației din România, cu precădere din orașele mici și din mediul rural.

În luna decembrie vor fi distribuite pliante în majoritatea județelor din România cu argumente pentru care Basarabia trebuie să revină la Țară.

Mai jos aveți textul pliantului și imaginea .jpg, vă invităm să promovați mesajele din el în discuțiile cu toți cei din dreapta Prutului.

1. Basarabia este parte a spaţiului locuit dintotdeauna de români. Circa 3 milioane de români din Republica Moldova sunt separaţi de noi, ca urmare a ocupaţiei sovietice. Această nedreptate trebuie reparată.

2. Multe dintre urmele lui Ştefan cel Mare pot fi găsite peste Prut, în cetăţi şi mănăstiri, dovezi ale identităţii neamului nostru.

3. Sute de mii de ostaşi români şi-au dat viaţa pentru unitatea, libertatea şi integritatea spaţiului românesc. A ascunde această realitate ar însemna să ne minţim pe noi înşine

4. Pentru simplul fapt că erau români şi pentru că şi-au dorit să rămână ai României, basarabenii au fost deportaţi, înfometaţi, închişi, torturaţi, ucişi, o treime din populaţia Basarabiei fiind exterminată de Stalin. În pofida acestui fapt, dorinţa de reunire cu Patria-Mamă a rămas în minţile şi inimile multora dintre basarabeni.

5. Zecile de mii de tineri curajoşi care au scandat lozinci pentru unire şi au arborat tricolorul românesc în aprilie 2009, la Chişinău, reprezintă o generaţie care nu mai tolerează să-i fie călcată în picioare identitatea românească.

6. Realizarea unificării celor două state româneşti va însemna restaurarea unităţii de limbă, etnie, religie, cultură.

7. Numeroase personalităţi culturale, ştiinţifice şi politice ale României sunt originare din Basarabia: scriitorii Alecu Russo, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexei Mateevici, Constantin Stere, Paul Goma, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, mareşalul Alexandru Averescu, lingvistul Eugen Coşeriu, actorii Colea Răutu, Iurie Darie, Stela Popescu şi mulţi alţii;

8. O Românie reîntregită ar fi mai diversă socio-cultural prin contactul cu mai multe comunităţi etnice. În acelaşi timp, partidele politice menţinute pe criterii etnice şi-ar pierde din influenţă, procentul minorităţii maghiare scăzând considerabil, iar a celei ruse nedepăşind 1% din totalul populaţiei de 25 milioane de locuitori.

9. Oamenii de stiinţă susţin că mărimea populaţiei şi a teritoriului sunt cele mai importante caracteristici care influenţează potenţialul unei ţări pe termen lung. Prin unificarea cu Republica Moldova, România ar câştiga la capitole precum forţa de muncă, investiţii, industrie textilă şi alimentară, suprafaţă agricolă şi potenţialul turistic.

10. Un stat mai mare este unul mai puternic din punct de vedere politic şi economic. După unificare, importanţa României pe plan european şi mondial ar creşte substanţial.

Este anul 2011 şi e timpul să reintrăm în normal.

Primul pas: ceea ce ne-a fost luat în mod nedrept să revină acasă prin unirea Republicii Moldova cu România.

Este datoria noastră morală să facem presiuni asupra clasei politice de la București. Este timpul ca NOI să cerem să se facă dreptate, altfel lucrurile nu se vor schimba niciodată.

BASARABIA e ROMÂNIA!

—————————————————————–
Cei care pot să ajute la distribuția pliantelor sunt rugați să o facă contactând Platforma civică Acțiunea 2012.

Pe data de 28 noiembrie 1918 in Sala de Marmura a Palatului Mitropolitan din Cernauti se desfasoara Congresul General al Bucovinei. Iancu Flondor este acceptat ca presedinte si in aceasta calitate citesteste, dupa citirea adeziunilor Consiliului National Polonez si a Consiliului National al Germanilor, “Motiunea Congresului general al Bucovinei” , propunind : “Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei, in vechile ei hotare, pina la Ceremus, Colacin si Nistru, la Regatul Romaniei.” Iancu Flondor s-a adresat apoi delegatilor prezenti la Congres : ” Va asigur ca voi pasi cu toata energia si fara pic de sovaire pe unica cale ce duce la limanul mintuirii neamului nostru”.

Dupa 73 de ani, in aceeasi zi de 28 noiembrie, un roman nascut in Bucovina, ales deputat in  Basarabia , in parlamentul celui de-al doilea stat romanesc se adresa Parlamentului Romaniei. Deputatul era Mircea Druc si vorbea despre reintregirea Romaniei. Re-unirea ramane si astazi “unica cale”. Citește în continuare →

“Mi-aş dori ca Moldova să se unească cu România, pentru că avem o cultură comună şi suntem de acelaşi neam. Consider că basarabenii sunt români!” (Denis Zmeu, mijlocaş FC Vaslui)

În organizarea Centrului de Geopolitică şi Antropologie Vizuală a Universității Bucureşti, Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi Platformei Civice “Acţiunea 2012”, la sala de consiliu a Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti a avut loc miercuri, 26 octombrie, dezbaterea cu tema “Reunirea Basarabiei cu România, o soluţie românească la o problemă europeană”.

Înregistrarea integrală a dezbaterii:

- imagine surprinsă din tren -

În urma campaniei Blocul meu cunoaște adevărul, desfășurată pe parcursul a două luni de către organizațiile din Platforma civică Acțiunea 2012, au fost lipite autocolante cu mesajul BASARABIA e ROMANIA! în toate judetele din Romania.

-click pe imagine și apoi pe județe pentru a vedea pozele trimise de cei peste 300 de voluntari implicați în campanie-

Acesta este, poate, cel mai puternic mesaj de solidaritate exprimat de societatea civilă românească față de problematica basarabeană.

Informarea asupra realităţii istorice nu se opreşte în acest punct. Mesajul ,,Basarabia e România” va fi transmis mai departe în cadrul unei campanii care va cuprinde şi alte state din Europa. Prin extinderea spaţiului de răspândire a mesajului, Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 doreşte să sensibilizeze opinia publică externă cu privire la istoria românilor şi să promoveze în mod direct, vizibil şi concentrat episoade din istorie care au fost prezentate deformat sau incomplet de diverşi purtători de mesaj.

-  political non-fiction  -

Trecând prin Sala Unirii din Palatului Cotroceni, cu paşi repezi şi hotărâţi, cu umerii destinşi şi cu un aer degajat, el se îndreptă spre biroul prezidenţial. Ca de fiecare dată când intra în birou, îl întâmpină privirea falnică a lui Mihai Viteazul, de pe tabloul din spatele scaunului. De data aceasta, însă, Măreţul Voievod îl privi îndelung şi pătrunzător, de parcă ar fi căutat un moment potrivit să-i spună ceva important. Astfel, gândul la treburile de peste zi se împleteau cu amintirile de odinioară, de pe vremea când era un simplu profesor de istorie. Acum nu mai povestea istoria, ci o făcea el însuşi.

Mirosul cafelei învăluia camera. Se aşeză în fotoliu, deschise calculatorul, sorbind, între timp, câteva guri de cafea. Îşi verifică poşta electronică şi citi, pe fugă, vreo două-trei mail-uri mai importante. Înainte de a se uita peste agenda cu activităţile din ziua respectivă, privirea i se opri pe fotografia în ramă de pe birou. Se întinde uşor şi o atinge cu mâna, a mângâiere, zâmbind discret: el împreună soţia şi fiica, toţi îmbrăcaţi în galben, în momentul anunţării rezultatului alegerilor prezidenţiale din 2014. „Parca mai ieri a fost!” – îşi spune în sinea lui, privind, pentru o clipă, calendarul: 27 martie 2018. Citește în continuare →

Am selectat câteva secvențe video pentru românii de peste Prut care încă se îndoiesc de faptul că în Republica Moldova se dorește unirea.

Protestul din 6 aprilie 2009 în Piața Marii Adunări Naționale, Chișinău:

1 Decembrie sărbătorit la unul din liceele din capitală:

10 octombrie 2009. România vs Serbia. Chișinău, inima Basarabiei:

Istoric, cercetător, orator şi militant împotriva falsificării istoriei neamului românesc, Ion Varta şi-a exprimat susţinerea faţă de Platforma Civică ACŢIUNEA 2012, care, în viziunea sa, aduce ,,un nou suflu” şi asigură ,,o nouă abordare” tematicii unirii.

Citește în continuare →