Tinerii moldoveni refuză să privească în trecutul sovietic…

0
14

urssRuşii sunt preocupaţi să îşi refacă influenţa în fostul spaţiu sovietic, iar acest lucru nu mai este un secret pentru nimeni. Pentru a atinge acest scop ei au creat chiar şi o Comisie specială pentru restabilirea adevărului istoric. Doar că acest adevăr istoric este convenabil doar ruşilor nu şi celor vizaţi de el.

Foto: FCO.CAT

Într-un interviu acordat recent de către conducătorul grupului de cercetare din Rusia „Circone”, Igor Zadorin, revistei „Expert”, au fost făcute publice rezultatele unui studiu interesant despre modul în care înţeleg istoria URSS-ului cetăţenii celor 15 republici ex-sovietice.

Cum percep cetăţenii fostelor state sovietice istoria secolului XX? Cum apreciază perioada în care s-au aflat în componenţa Uniunii Sovietice?

Inovaţia studiului dat constă în faptul că accentul a fost pus în special pe tineri şi cum acceptă aceştia experienţa părinţilor şi bunicilor, pornind de la ideea că au fost scutiţi de îndoctrinarea comunistă.

Igor Zadorin afirmă că istoria este domeniul în care modalitatea de înţelegere a proceselor este aceeaşi şi la predecesori, şi la urmaşi, ceea ce îi permite să susţină că rezultate similare trebuiau să apară aproape în toate cele 15 state ex-sovietice. Cu toate acestea concluziile au fost surprinzătoare chiar şi pentru cei care au efectuat acest studiu.

În primul rând în urma cercetării s-a observat o diferenţiere a ţărilor în trei grupe:

1. Asia Centrala şi Belorusia – state care încă venerează eroii şi monumetele istorice sovietice;
2. Statele Baltice şi Georgia – state care întotdeauna, chiar şi în timpul existenţei Uniunii Sovietice se opuneau existenţei acesteia;
3. Rusia, Ucraina şi Moldova – state care încă nu şi-au definitivat conştiinţa istorică şi încă sunt în căutarea identităţii naţionale.

Surpriza studiului au constituit-o Republica Moldova. Majoritatea tinerilor din statele supuse studiului au o atitudine pozitivă faţă de istorie, iar opinia lor nu se deosebeşte foarte mult de cea a predecesorilor lor. Excepţie: Republica Moldova. La noi generaţia tânără are o viziune diferită de cea a generaţiilor anterioare.

Cum se explică acest lucru?

Tinerii sunt acea generaţie care nu a trecut prin ceea ce numim noi „spălare de creieri”, ei având acces şi la surse alternative de informare, din exterior: mass-media, cărţi, şcoală. Conştiinţa istorică se formează în familie. Este aproape imposibil să te opui în această privinţă bunicilor sau părinţilor. Altfel, tânăra generaţie ar fi trebuit să îi recunoască pe predecesori drept profani şi rataţi. Acest lucru este valabil mai mult pentru statele asiatice, unde respectul pentru strămoşi este omniprezent, fiind ajutat şi de religie.

În Moldova, susţine Zadorin, tinerii ceva nu au înţeles până la capăt. Explicaţia: o treime din populaţia masculină se află în afara hotarelor ţării, ceea ce a lipsit tânăra generaţie de îndrumători, adică de purtătorii experienţei sovietice. În mod normal prin aceeaşi experienţă ar fi trebuit să treacă şi Ucraina şi statele din Asia Centrală, dar în ultimele factorul istoric nu este atât de important precum în Moldova, unde destrămarea URSS-ului este percepută într-o manieră total diferită. Aici deja s-au format anumite clişee şi o percepţie orientată într-o anumită direcţie, care aş adăuga eu nu este deloc convenabilă ruşilor. Vectorul politic este în mânile tinerei generaţii şi este unul european, care susţine că „noi suntem una cu România, noi suntem cu Europa”.

Un alt moment interesant al studiului îl constituie cel în care Statele Baltice au primit în grupul lor Georgia. Geografic sunt situate la o distanţă mult prea mare. Experienţa occidentală a balticilor nu se compară cu cea a georgienilor. Istoric, perioada de ocupaţie rusească este şi ea diferită: Georgia a fost inclusă în componenţa Imperiului Rus în anul 1801, iar Estonia, Lituania şi Letonia în timpul celui de-al doilea război mondial. Şi, cu toate acestea, rezultatele sunt surprinzător de asemănătoare: negarea vehementă a istoriei şi trecutului sovietic, pe alocuri chiar violentă.

Printre alte rezultate ale studiului putem menţiona şi faptul că în Lituania şi Letonia se regăseşte cea mai mică cifră de persoane interesate de istorie, ceea ce nu se poate spune şi despre Estonia, unde încă mai găsim discuţii aprinse despre experienţa statului în componenţa URSS-ului. Acelaşi lucru se întâmplă în Ucraina, Federaţia Rusă şi Moldova: numărul respondenţilor care şi-au confirmat acest interes este destul de mare.

Statele din Asia Centrală, care în mod normal ar fi trebuit să se distanţeze de trecutul sovietic nu o fac şi din cauza, crede Zadorin, că anume sovietizarea le-a adus un alt nivel de trai, unul mai bun de cât cel pe care îl aveau până în acel moment. De aceea ele nici nu sunt preocupate să îşi schimbe sistemul instituţional sau regimul politic, care nu este altceva decât o oglindă a celui sovietic.

În ceea ce priveşte Belorusia, populaţia acestei ţări deja nu se mai percepe separată de cea a Federaţiei Ruse, şi asta chiar dacă are doi vectori politici: Federaţia Rusă sau Uniunea Rusia-Belorusia-Kazahstan şi Uniunea Europeană, mai nou.

Se pare că tinerii moldoveni le-au cam dat peste cap ideile experţilor ruşi. Ceea ce bucură este faptul că în ultima perioadă Republica Moldova a devenit excepţie de la multe planuri de supunere rusească.

PS: interviul îl găsiţi aici.

Angela Gramada

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ