Tot ce trebuie să ştiţi despre Referendumul Unionist

0
128

„În anul 2018 va avea loc un referendum în care cetăţenii Republicii Moldova vor trebui să se exprime liber şi în cunoştinţă de cauză asupra Unirii dintre Republica Moldova şi România” – de această părere este Marius Dorin Lulea, Preşedinte al Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, transmite Romanian Global News.

După cum relatează http://tribuna.md, într-o postare pe voxpublika, el menţionează că „referendumul reprezintă o modalitate des întîlnită în statele occidentale de consultare a populaţiei – în anumite situaţii ele devin obligatorii, în altele au caracter consultativ, dar în realitate sînt duse la îndeplinire de către clasa politică”.

În opinia sa, „organizarea unui referendum pentru Unire reprezintă o necesitate”. „El se poate organiza fie la solicitarea venită din partea preşedintelui Republicii Moldova, fie la votul majoritar al Parlamentului Republicii Moldova, fie poate fi iniţiat de către Guvernul Republicii Moldova. În cazul în care nici una din instituţiile menţionate mai sus nu va face acest demers, lucru care este foarte probabil, cetăţenii Republicii Moldova pot solicita în mod direct acest lucru. Cel mai probabil că datorită clasei politice corupte şi a intereselor puternice susţinute de către Federaţia Rusă şi care sînt contrare cu cele ale cetăţenilor, probabilitatea ca acest demers să vină dinspre clasa politică este redusă. Tocmai de aceea se va urma o procedură mai complexă, dar care în cele din urmă va favoriza buna informare şi se va constitui într-o precampanie pentru referendum”, susţine Marius Dorin Lulea.

El mai afirmă că „referendumul se poate organiza după un vot al Parlamentului Republicii Moldova în favoarea Unirii cu România, pentru ca şi populaţia să accepte acest demers, sau se poate organiza fără acest vot, devenind însă obligatorie ducerea lui la îndeplinire de către Parlamentului Republicii Moldova şi Guvern”.

La începutul anului 2018 cetăţenii Republicii Moldova vor trebuie să decidă cum vor să trăiască, având dreptul de a alege în cadrul unui Referendum dacă doresc Unirea cu România şi automat să devină cetăţeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene, sau preferă situaţia existentă de incertitudine, scrie Marius Lulea pe blogul său de pe http://vox.publika.md, preluat de Romanian Global News.

Este dreptul vostru să vă decideţi viitorul în mod direct, cât timp cei care conduc Republica Moldova se opun oricărui demers ce ar fuce la dispariţia sistemului mafiot ce îi protejează. Vi se pun în faţă politicieni corupţi, pătaţi de mâna Moscovei sau de interesele personale, dânduvi-se senzaţia că aveţi dreptul de a alege. La fiecare patru ani se înţeleg între ei, se despart şi se împart numai ca să se prezinte în alt ambalaj, vorbesc de corupţie chiar corupţii, se acuză formal ca să vedeţi teatru la televiziunile lor. Statul este plin de rudele lor, socialiştii, comuniştii şi „pro-europenii” sunt toţi la aceeaşi masă la care voi nu aveţi dreptul.

Află aici şi care este baza legală a unui referendum ce priveşte Unirea celor două stat româneşti

Că pe cele două maluri ale Prutului locuiesc români, nu trebuie să fii prea deştept pentru a conştientiza acest lucru. Că între românii de la Chişinău există diferenţe faţă de cei din Iaşi, este la fel de adevărat după cum diferenţe există între cei din Iaşi şi cei din Timişoara, între cei din Timişoara şi cei din Bucureşti, după cum există între cei din Bucureşti şi cei din Cluj, după cum există între cei din Cluj şi cei din Craiova, după cum există între cei din Craiova şi cei din Braşov, după cum există între cei din Braşov şi cei din Constanţa sau între cei din Constanţa şi cei din Suceava…

Acest lucru nu a împiedicat însă pe toţi să trăiască într-un singur stat, cel mai puternic stat din Sud-Estul Europei, un factor de stabilitate şi garanţia NATO de protejare a flacului estic al Uniunii Europene.

Cum s-a ajuns totuşi în această situaţie?

În această situaţie nu s-a ajuns prin voinţa românilor de pe cele două maluri de Prut ci prin impunerea cu forţa din partea a ceea ce numim astăzi Federaţia Rusă.

Românii au fost împreună căci aşa şi-au dorit, dar niciodată nu şi-au dorit să trăiască separaţi, ci li s-a impus acest lucru prin forţa brută a armelor.

România ca şi poziţionare geografică prezintă o mare relevanţă datorită faptului că se află la congruenţa a trei lumi: cea slavă, cea arabă şi cea europeană.

Tot poziţionarea geografică a făcut ca România să dispună de importante resurse nu doar subterane ci şi supraterane, cu un relief care favorizează dezvoltarea agriculturii, acces la Marea Neagră şi râul Dunărea.

Sute de ani românii au fost cei care au furnizat produse agricole pentru ca imperii de departe să îşi poată hrăni populaţia. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care Imperiul Otoman nu a transformat zona în paşalâc şi a permis o independenţă care pentru acele vremuri era extrem de mare. Puţini sunt cei care ştiu că prima bursă importantă din lume a fost cea de la Brăila şi au fost vremuri în care principatele români acordau clauza naţiunii celei mai favorizate Imperiului Britanic astfel încât acesta să aibă la preţuri preferenţiale la cereale, necesare ca urmare a foametei ce lovise ţara.

Revenind la discuţia de faţă, Moldova lui Ştefan cel Mare se întindea de la Munţii Carpaţi şi până la Nistru şi dincolo de el. În anul 1812 Imperiul Ţarist profită de slăbiciunile Imperiului Otoman şi, folosindu-se inclusiv de corupţie, a anexat jumătatea de la Est de Prut a Moldovei lui Ştefan cel Mare. Gândurile ruşilor vizau întreg teritoriu al Moldovei şi al Ţării Româneşti, dar pretenţiile sau redus ca urmare a ameninţării armate ce veneau dinspre Franţa lui Napoleon.

Până în 1918 pe acest teritoriu s-a dus o puternică politică de deznaţionalizare, fără de succes însă. Viaţa românească de pe cele două maluri de Prut era mult prea puternică.

În 1918, într-un moment de slăbiciune a ocupantului rus, Basarabia avea să decidă în mod liber să se unească cu Regatul României, ce luase naştere în anul 1859.

Între 1918 – 1940 acest teritoriu a făcut parte din Regatul României, fiind cea mai înfloritoare perioadă pentru cetăţenii dintre Prut şi Nistru.

Ştii că acum poţi să te înfrăţeşti cu cineva din România şi să îţi vizitezi oricând ţara?

În 1940 avea să vină ocupaţia rusă, revenită în 1945 şi care avea să aducă un genocid îndreptat împotriva românilor: asasinate şi deportări aveau să marcheze profund pe înaintaşii noştri.

Vremuri grele au fost pentru populaţia dintre Prut şi Nistru, care în 1991 avea să îşi declare independenţa de URSS şi avea să devină stat de sine stătător.

Gândurile celor care aveau să facă acest lucru în acel moment erau de a pregăti Unirea cu România, ori pentru acest lucru era nevoie de reforme profunde, din care principala a fost reprezentată de revenirea la grafia latină, folosirea limbii române ca şi limbă oficială, refacerea legăturilor între românii de pe cele două maluri de Prut.

Au urmat mai bine de 25 de ani în care s-a urmat politica paşilor mărunţi şi în care România a oferit în permanenţă ajutor românilor din Republica Moldova. Acest ajutor a reuşit să schimbe mentalităţi şi să asigure o atitudine favorabilă valorilor româneşti occidentale pentru noua generaţia, care este conştientă că doar alături de ţară viitorul va fi mai bun.

100 000 de moldoveni vor vizita România în această vară. Alege să fii unul dintre ei.

Rusia şi-a menţinut însă presiunea prin existenţa nu doar a trupelor militare dincolo de Nistru ci şi prin susţinerea unei clase politice corupte, supuse total intereselor Moscovei.

În anul 2018 românii dintre Prut şi Nistru vor trebuie să decidă ce doresc să facă cu viitorul lor, iar acest lucru se va face în cadrul unui referendum pentru Unire.

Dincolo de considerentele istorice, Unirea reprezintă o necesitate imediată a cetăţenilor din Republica Moldova, ce trăiesc într-un stat acaparat de structuri politice mafiote, în care Rusia preferă să menţină starea de sărăcie şi forţe armate importante. Anii de independenţă s-au dovedit un eşec pentru simplul motiv că nu s-a reuşit adunarea cetăţenilor în jurul unei ideologii care să justifice existenţa unui al doilea stat românesc. Majoritatea tinerilor şi intelectualilor nu doresc şi nu văd decât un viitor în cadrul statului român, motiv pentru care şi încrederea în statul Republica Moldova este redusă.

Nimeni nu şi-ar mai fi pus probleme reUnirii dacă statul Republica Moldova ar fi fost un succes, o Elveţia a Estului. Principalul motiv al reUnirii trebuie să fie dreptul fiecărui individ de a trăi bine, în bunăstare, de a i se asigura condiţii civilizate de trai, de a avea şansa de a munci, dreptul de a fi liber şi de a i se asigura securitatea. Ori statul Republica Moldova reprezintă un stat întreţinut, fără o economie reală, ce trăieşte din banii trimişi de românii plecaţi peste graniţe, din banii donaţi de România şi care investeşte permanent în infrastructura socială şi educaţională, din împrumuturi externe, etc… Să nu îşi imagineze cineva că un stat poate trăi din exportul de mere, nuci, vin şi coniac. Fără o conectarea la economia globală şi fără un sector al industriei şi serviciilor bine dezvoltat devii ca şi inexistent.

Cei care vă vorbesc de naţiunea moldovenească şi-au luat cu toţii cetăţenia română, şi-au cumpărat case în cele mai exclusiviste zone ale României, îşi trimit copiii la studii în România, deschid restaurante şi alte afaceri în România. Ei nu sunt interesaţi de voi şi se folosesc de minciună pentru a fi protejaţi de sistemul mafiot reprezentat de statul Republica Moldova. Ei au nevoie de această oază de insecuritate în care statul nu funcţionează, pentru a-şi desfăşura în continuare acţiunile ilegale fără a fi traşi la răspundere.

Urmează să vedem în articolele următoare de ce am ajuns în această situaţie, ce şanse are un referendum pentru Unire şi riscurile aferente, de ce este referendumul o necesitate, când se va organiza referendumul, ce paşi legali avem de parcurs, ce are fiecare din noi de făcut, care este atitudinea publică internaţională faţă de subiect, care sunt avantajele şi efectele acestui demers, ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană. Toate aceste subiecte vor fi abordate şi altele conexe lor.

 

Lulea Marius Dorin de profesie şi practicant inginer constructor,
activ implicat în promovarea măsurilor ce vizează o societate românească durabilă şi mai bună, activ în procesul de reUnificare al celor două state româneşti: România şi Republica Moldova,
activ în procesul de reformare a domeniului construcţiilor în vederea creşterii nivelului de calitate şi a susţinerii intereselor corpului de specialişti, neimplicat politic şi complet dezinteresat de politica făcută de partide, interesat şi cunoscător de istorie şi geopolitică;

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ