Transnistria este problema cu care Rusia şantajează SUA şi UE. Dacă atrage Chişinăul de partea sa, Moscova punctează în faţa Occidentului

0
5

Transnistria este problema cu care Rusia şantajează SUA şi UE. Dacă atrage Chişinăul de partea sa, Moscova punctează în faţa Occidentului

În ultima vreme, raporturile dintre Rusia şi Republica Moldova s-au ameliorat vizibil şi, după câteva reverenţe la adresa Occidentului, Chişinăul a revenit pe vechea orbită a Moscovei. Conflictul transnistrean poate fi rezolvat doar prin revenirea Moldovei sub protectorat rusesc, consideră analiştii Centrului Independent de Jurnalism de la Madrid. Iar „Sunday Telegraph” susţine că Tiraspolul are încă mare valoare pentru Moscova ca un element de „iritare pentru SUA şi UE”. De altfel, un oficial al Departamentului de stat american a descris recent Transnistria drept unul din cei mai supărători spini din coasta Europei şi NATO.

Conform analizei publicaţiei „Conformista digital”, în prezent se produce integrarea treptată a Republicii Moldova şi Transnistriei în Rusia, printr-o serie de proiecte economice. Se mai observă şi o apropiere a poziţiei Chişinăului şi Moscovei faţă de ideea federalizării Moldovei, ca soluţie pentru conflictul transnistrean. Cât timp statutul Transnistriei rămâne nerezolvat, acesta va fi un obstacol politic major pentru intrarea Rep. Moldova în UE, care nu-şi mai doreşte ca membru un „stat divizat precum Cipru”.

Avanpost al influenţei ruseşti în zonă

Diplomaţii europeni spun că singurul folos al Moscovei de pe urma Transnistriei ar fi să reprezinte un avanpost pentru trupele ruse într-un eventual viitor conflict Est-Vest, care, în pofida declaraţiilor ameninţătoare făcute recent de Vladimir Putin, rămâne o perspectivă îndepărtată, scrie publicaţia „The Sunday Telegraph”. Dar Transnistria este folosită de Rusia şi pentru a irita SUA şi UE. „Aminteşte oricui că Rusia are influenţă în propria sa ogradă”, conform unui oficial occidental.
După 16 ani de situaţie diplomatică incertă, fâşia de pământ dintre Rep. Moldova şi Ucraina capătă importanţă pe scena internaţională: un pion în noua încercare a Moscovei de a-şi recăpăta influenţa la vechea graniţă a Europei din timpul războiului rece. Cu preşedintele Putin înfuriat de planurile americane, de a instala scutul antirachetă în Polonia şi Cehia, Kremlinul este hotărât să împiedice ca alte părţi din vecinătatea sa apropiată să urmeze calea Bulgariei, Estoniei, Lituaniei şi Letoniei către NATO.

Moscova vrea statut de neutralitate pentru Republica Moldova

Vladimir Voronin se visează un Deng Xiaoping al Moldovei

Moscova vrea un statut de neutralitate, pe termen nedefinit, pentru Rep. Moldova, care ar putea fi consfinţit prin acorduri internaţionale, semnate alături de Ucraina, SUA, UE şi NATO, dar nu este dispusă să-şi retragă trupele din Transnistria, scrie cotidianul „Kommersant”. În schimb, ruşii nu vor accepta o alipire a Transnistriei la Federaţia Rusă, republica separatistă urmând să facă parte, cu statut special, din statul moldovean. Pentru aceasta, Kremlinul a trimis un emisar la Chişinău, pe adjunctul secretarului Consiliului de Securitate, Iuri Zubakov. Acesta a purtat negocieri secrete cu preşedintele Voronin, în încercarea de a-l convinge să accepte planul rus de reglementare a conflictului transnistrean. Conceptul central al acestui plan ar fi un stat comun, cu un statut special pentru Transnistria ca parte a Moldovei, în care Moscova să deţină un control semnificativ. Mai mult, Rusia nu intenţionează demilitarizarea republicii separatiste, aşa cum îşi doreşte Voronin. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că Occidentul nu ar trebui să condiţioneze ratificarea Tratatului pentru Forţele Convenţionale de retragere a militarilor ruşi din Moldova. Aceste planuri, notează „Kommersant”, nu sunt pe placul unor politicieni de la Chişinău. „Nu este decât o tentativă brutală de a legaliza prezenţa trupelor ruseşti aici şi de a ticlui o modalitate de a prelua controlul şi asupra Moldovei, şi asupra Transnistriei. Pun la cale refondarea statalităţii noastre, astfel încât pachetul majoritar de acţiuni, în administrarea ţării, să revină Moscovei”, a declarat vicepreşedintele parlamentului moldovean, Iurie Roşca.

Voronin – în graţiile Kremlinului, Smirnov – în dizgraţie

Liderul de la Chişinău, Vladimir Voronin, a intrat din nou în graţiile Kremlinului. Recent, el a anunţat că se va întâlni cu Vladimir Putin, în prima jumătate a lunii iunie. Preşedintele moldovean a afirmat că Rep. Moldova este gata să accepte diferite variante de reglementare a conflictului. „Este necesară voinţa politică a Rusiei, în special a Kremlinului. Dacă Rusia ar spune gata, s-a terminat distracţia, peste două săptămâni Smirnov şi compania n-ar mai fi acolo. Cheia soluţionării problemei se află la Moscova, iar în opinia lui Voronin, în calea reglementării conflictului stă crima organizată, încurajată şi susţinută de forţe serioase din Rusia. De fiecare dată când se pare că ne apropiem de o posibilă înţelegere, are loc o provocare, fie că este locală, fie că este occidentală, fie că este din partea mass-mediei sau are loc vreo scurgere de informaţii”, se plânge Voronin.
Că liderul moldovean este din nou în graţiile Moscovei o dovedeşte şi felicitarea pe care i-a trimis-o Putin, vineri, cu ocazia zilei de naştere. „Profitând de această ocazie, aş dori să reconfirm interesul Federaţiei Ruse de a vedea în Rep. Moldova un prieten tradiţional şi un partener strategic”, a fost mesajul lui Putin către Voronin.

Igor Smirnov, preşedintele unei republici nerecunoscute de …

Presa rusă scrie că, după referendumul pentru independenţă, din toamna anului trecut, atitudinea Moscovei faţă de preşedintele separatist, Igor Smirnov, s-a răcit. Dovadă primirea rece şi indiferentă, care a marcat, săptămâna trecută, festivitatea „Zilele Transnistriei la Moscova”. Practic, întreaga conducere a regiunii separatiste s-a aflat la Moscova, în frunte cu Smirnov. Pentru această manifestare, fuseseră invitaţi premierul rus Mihail Fratkov, ministrul de externe, Serghei Lavrov, preşedintele Dumei, Boris Grizlov, primarul capitalei ruse, Iuri Lujkov, dar oficialii ruşi nu au dat curs invitaţiei şi au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca evenimentul să aibă loc cu cât mai multă discreţie.

UE se teme că Moldova ar putea reveni în sfera de influenţă a Rusiei

Uniunea Europeană este îngrijorată că un acord bilateral Chişinău-Moscova ar putea fi încheiat la 10 iunie, ceea ce ar readuce statul moldovean, cândva proeuropean, în sfera de influenţă a Rusiei. Aceasta ar fi o lovitură dată scopurilor politicii de vecinătate a blocului european, scrie publicaţia electronică EUobserver. Din acest motiv, europenii fac presiuni asupra Rusiei pentru a relua negocierile în format multilateral asupra viitorului Rep. Moldova. La Madrid, a avut loc, vineri, o reuniune la care au participat UE, SUA, Ucraina, Rusia şi OSCE, aşa-numitul format „3+2”. „Participanţii au cerut celor două părţi să reia discuţiile, în prezenţa mediatorilor şi observatorilor”, a declarat ministrul spaniol de externe, Miguel Angel Moratinos, preşedinte în exerciţiu al OSCE. „Sper că formatul „5+2″, care reuneşte părţile cu mediatorii şi observatorii, îşi poate relua activitatea foarte curând”, a adăugat Moratinos. În formatul „5+2″ sunt incluse Moldova şi Transnistria.

Voronin, partener imprevizibil

EUobserver subliniază că preşedintele Voronin a început, în 2003, orientarea Moldovei pentru integrarea în UE, ceea ce a atras proiecte spre Chişinău, cum ar fi o misiune europeană de control la frontiera cu Transnistria, dar el nu a reuşit să ducă la capăt reformele economice şi democratice proeuropene şi este văzut din ce în ce la Bruxelles ca un partener imprevizibil. Clubul formatului „5+2” nu a activat aproape deloc pe parcursul anului trecut, Voronin preferând, din august 2006, să negocieze direct cu oficialii ruşi. Discuţiile bilaterale au dus la schiţarea unui nou acord de reunificare, prin care transnistrenilor le-ar reveni posturi importante la Chişinău, iar trupele ruse ar rămâne în ţară pe termen nedefinit. „Această prezenţă militară poate destabiliza Moldova oricând.

O diversiune uşor de provocat

Dacă în viitor parlamentul moldovean votează o politică ce nu este pe placul Rusiei, ar fi foarte uşor pentru Moscova să organizeze o provocare (cum ar fi un conflict armat de mică amploare cu forţele sale) şi atunci ruşii s-ar putea să fie gata să reacţioneze”, a avertizat un diplomat cu rang înalt din grupul „5+ 2”. Alte surse din cadrul grupului au declarat că Putin şi-a dat acordul pentru planul bilateral refritor la Transnistria.

Bruxelles-ul se teme că acordul ar putea fi semnat pe 10 iunie, la Sankt Petersburg, când Putin şi Voronin se vor întâlni cu ocazia summitului CSI şi prezentat UE ca un fapt împlinit. Analiştii de la Consiliul European pentru Relaţii Externe spun că situaţia se explică în parte, prin dorinţa lui Voronin de a se menţine la putere şi, pe de altă parte, prin eşecul politicii de vecinătate a UE. Această politică cere ţărilor să-şi asume valorile şi standardele europene, dar nu oferă în schimb stimulente puternice, cum ar fi o viitoare aderare la UE. Criza din Ucraina a fost pusă de diplomaţi tot pe seama ofertei slabe făcute de Uniunea Europeană statului postrevoluţionar. Dacă Moldova îşi leagă viitorul de Rusia şi nu de cel al UE, iar facţiunea propusă câştigă decisiv la Kiev, rolul Uniunii de forţă de transformare a statelor postsovietice ar putea fi serios contestat. „Moldova ar fi prima ţară pe care Kremlinul ar câştiga-o înapoi de la Occident, din anii 70″, scrie corespondentul publicaţiei „The Economist”.

Chişinăul şi Tiraspolul se bat în oferte pentru investitori

Preşedintele Voronin a anunţat liberalizarea economiei naţionale a Rep. Moldova prin scutirea totală de impozit pe profit a oamenilor de afaceri în cazul în care aceştia vor reinvesti profitul. În plus, a menţionat şi o amnistie fiscală pentru firmele datornice la stat. Parlamentul de la Tiraspol intenţionează să ofere libertate fiscală marilor investitori, care pot crea 100 de locuri de muncă şi sunt dispuşi să investească cinci milioane de euro în 10 ani. Transnistria ese regiunea cea mai industrializată din Republica Moldova, iar Legislativul vrea să o transforme în cel mai nou paradis fiscal din Europa. Optimismul parlamentarilor transnistreni nu este însă împărtăşit de toată lumea, deoarece mulţi consideră că neînţelegerile cu Moldova reprezintă un obstacol în calea intereselor investitorilor.

(După „Adevărul”)

http://www.flux.md/p/index.php?action=show&idu=20915&cat=Cotidian National&rub=Politica&num=66

NICIUN COMENTARIU

  1. Este o analiza foarte buna a evolutiei procesului de negocieri privind reglementarea conflictului din stinga Nistrului. Ceea ce iese in evidenta mai mlt este ca RM inca nu are o srategie, un curs stabil in rezolvarea acestui diferend sarind cand in orbita occidentului cand in orbita Kremlinului.
    RM va mai continua sa sara inca mult pina cand nu se va debarasa de dependenta economica fata de Rusia.

LĂSAȚI UN MESAJ