Un monument şi o biserică în memoria celor deportaţi

0
27

Deportati
6 iulie 1949

Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici a organizat, la 6 iulie, un miting de comemorare a victimelor regimului stalinist. Vineri s-au împlinit 58 de ani de la deportările în masă din 6 iulie 1949, când, de la Gara feroviară din Chişinău, zeci de mii de oameni, înghesuiţi în peste 300 de vagoane, au fost deportaţi în Siberia sau Kazahstan, mulţi dintre ei murind pe drum. Un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire.

Decapitarea unui popor

Preşedinta Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, Valentina Sturza, a declarat că în urma celor două de valuri de deportări, din 1941 şi 1949, din Moldova au fost duşi în exil sute de mii de oameni. Ea şi-a exprimat regretul că nici până acum Parlamentul nu a adoptat o lege specială, care ar prevedea restituirea bunurilor sau plata despăgubirilor pentru cei represaţi. Potrivit statisticilor, la 6 iulie 1949 din Moldova au fost deportate 11 280 de familii sau peste 40 850 de persoane. Din cei 300 mii de supravieţuitori, care au fost deportaţi împreună cu părinţii sau care s-au născut acolo, au rămas în viaţă doar 9 mii. În municipiul Chişinău sunt înregistrate în jur de 1.700 persoane.

Va fi înălţat monumentul în memoria celor deportaţi?

Prezent la mitingul de comemorare, primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a spus că „până acum autorităţile publice nu şi-au onorat obligaţiunile morale faţă de victimele celor două valuri de deportări”. „Rămâne o mare datorie a administraţiei Primăriei Chişinăului de a inălţa un monument în memoria victimelor deportărilor staliniste”, a precizat el. La sfârşitul anului trecut, printr-o decizie a Consiliului municipal Chişinău a fost anunţat un concurs pentru elaborarea concepţiei sculpturale „În memoria victimelor regimului stalinist”. În prezent, în Sala Rotundă a Primăriei municipiului Chişinău sunt expuse mai multe concepţii ale compoziţiei sculpturale.

Prima biserică în memoria celor deportaţi

Deşi biserica deportaţilor a fost înregistrată la Serviciul de stat pentru problemele cultelor încă la 7 decembrie 2004, abia în luna august 2006 Primăria capitalei a oferit un teren pentru construcţia acestui locaş sfânt, în apropierea Gării feroviare. Potrivit părintelui paroh, Ioan Baltag, aceasta este prima biserică în memoria celor deportaţi, nu doar din spaţiul ex-sovietic, dar şi din fostele ţări socialiste. Anul trecut a fost sfinţit locul unde se va înălţa prima Biserică a deportaţilor, care va purta hramul Tuturor Sfinţilor. Până în prezent au fost făcute săpăturile necesare, acumulate materiale de construcţii, piatra de temelie urmând să fie sfinţit în viitorul apropiat.
Ecaterina DELEU, FLUX

Sursa:� http://www.flux.md/c/pr100.php?action=show&idu=21575&cat=Cotidian%20National&rub=Politica&num=88�

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ