Viitorul Consiliu municipal Chişinău va fi aproape de două ori mai eterogen decât fosta componenţă. Comentariu Info-Prim Neo

0
8

Consiliul municipal Chişinău (CMC) care urmează să se constituie în urma alegerilor locale din 3 iunie va fi format din reprezentanţii a 10 formaţiuni politice, aproape dublu în raport cu fosta componenţă a acestui organ. Astfel, pentru guvernarea municipiului în următorii 4 ani, va fi nevoie de crearea unei largi coaliţii între formaţiunile ce au acces în CMC. Singura variantă de a crea o majoritate numai din două partide fiind cea cu participarea consilierilor comunişti şi a celor liberali, ceea ce, pentru moment, pare absurd şi imposibil.

Who is who

Potrivit ultimelor rezultate preliminare prezentate de Consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău, după contabilizarea a circa 99% din buletine, PCRM a obţinut aproximativ 30% din voturile exprimate pentru CMC şi, respectiv, poate pretinde la cele mai multe mandate de consilier – 17-18. Potrivit listei electorale a PCRM, sunt ca şi cu mandatul în buzunar Veaceslav Iordan, care se va confrunta în turul doi şi pentru fotoliul de primar, Svetlana Popa, ultimul lider al fracţiunii din fostul Consiliu, Tatiana Cuneţchi, şefa Direcţiei generale finanţe, Reghina Apostolov, pretor interimar al sectorului Râşcani, directorul SA „Franzeluţa” Eugen Baleca, directorul Băncii de Economii Grigori Gacikevici, fostul consilier Valerii Pavlov, anterior şi el lider al fracţiunii, interpreta Margareta Ivanuş, rectorul Academiei de Administrare Publică Alexandru Roman şi alte personaje mai puţin cunoscute. De menţionat că PCRM a deţinut în vechiul Consiliu 25 de mandate.

Următoarea formaţiune cu pondere în viitorul Consiliu va fi, în premieră, Partidul Liberal, care a acumulat circa 18% din voturi, ceea ce înseamnă că va avea 10-11 consilieri. Printre aceştia ar fi liderul formaţiunii Mihai Ghimpu, vicepreşedintele PL Dorin Chirtoacă, cel de-al doilea concurent la funcţia de primar în turul doi, prorectorul ASEM Vadim Cojocaru, jurnalista Corina Fusu şi, posibil, tânăra interpretă Doina Sulac, care poate intra în CMC dacă PL va obţine 11 mandate sau dacă cineva din primii zece vor rata mandatul.

Alianţa „Moldova Noastră”, a doua fracţiune ca mărime din fostul Consiliu, a obţinut aproape 12% din voturile alegătorilor din Chişinău şi, respectiv, 6-7 mandate de consilier. Printre aceştia sunt liderul formaţiunii Serafim Urecheanu care, după toate probabilităţile, nu va schimba fotoliul de deputat pe scaunul de consilier. Urmează ex-viceprimarul Mihai Furtună, liderul fostei fracţiuni AMN din CMC Pavel Caba, ex-consilierul Oleg Cernei, vicepretorul de Botanica Ana Iuraşcu, fostul şef al Direcţiei Sănătate Victor Savin ş. a. În CMC 2003-2007, AMN a intrat cu 14 consilieri.

1×4 = 8:2

Partidul Democrat şi-ar putea înmulţi cu 4 singurul mandat de consilier din legislatura trecută, după ce a obţinut circa 6,7% la alegeri. Aceştia ar fi juristul Alexandru Tănase, vicepretoul de Botanica Vlad Coteţ, preşedintele Consiliului municipal al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei Galina Talai şi analistul politic Oazu Nantoi. Primul pe lista PD a fost înscris Vlad Filat, dar el a anunţat public că nu va renunţa la mandatul de deputat.

Tot de 4 consilieri, dar în jumătate în raport cu fostul CMC, va fi reprezentat şi Partidul Popular Creştin Democrat, care a obţinut aproximativ acelaşi rezultat ca şi PD. Aceştia ar fi viceprimarul capitalei Alexandru Corduneanu, consilierul vicespicherului Iurie Roşca, Mihai Adauge, ex-consilierul municipal Eugenia Stârcea şi pretorul sectorului Ciocana Ion Gabura.

Partidul Democraţiei Sociale, care a participat în premieră la alegeri locale generale şi a acumulat ceva mai mult de 5% din voturi în municipiu, va avea probabil 3 aleşi locali: ex-consilierul Adelaida Boico, Emil Guţu şi Gheorghe Filip, ambii directori de firme. Şi aici primul pe listă este liderul formaţiunii Dumitru Braghiş care, de asemenea, nu va schimba „vrabia din Parlament” pe „cioara din Consiliu”.

Partidul Social-Democrat, Partidul Umanist din Moldova şi Blocul Electoral „Patria-Rodina-Ravnopravie” ar putea să fie reprezentaţi de câte 2 consilieri: Eduard Muşuc şi Loretta Handrabura – din partea PSD, Ion Mereuţă şi Oleg Onişcenco – din partea PUM şi Valeri Klimenko şi Eduard Smirnov – de la BEPRR. Un singur mandat de consilier ar putea reveni Partidului Naţional Liberal, iar primul pe listă este fostul consilier independent Mihai Severovan.

Dintre consilierii care vor intra în actualul CMC, circa o treime au activat în această funcţie şi în legislatura precedentă.

Trei scenarii, Doamne, şi toate trei…

Examinând configuraţia viitorului CMC, este greu de presupus ce alianţe se vor naşte. Precum a fost menţionat anterior, singura variantă de creare a unei coaliţii din două partide ar fi cea dintre PCRM şi PL, care, cu 27-29 de consilieri, ar deţine o majoritate confortabilă în „legislativul” local, însă această ipoteză pare de domeniul fantasticului, cel puţin la această etapă, când exponenţii celor două formaţiuni urmează să lupte „pe viaţă şi pe moarte” pentru marea miză a actualului scrutin – postul de edil al capitalei. În această situaţie, reprezentanţii partidelor din CMC vor fi nevoiţi să pactizeze sau să coalizeze cu 3 sau mai multe formaţiuni, ceea ce induce din start fragilitate, un mai mare risc de neînţelegeri, scindări, „divorţuri” politice etc.

Astfel, catalogând drept imposibil „mariajul” consilierilor comunişti şi celor liberali, din start se prefigurează trei scenarii. Primul ar fi o alianţă alcătuită din consilierii ce reprezintă actuala coaliţie parlamentare – PCRM, PD şi PPCD, plus, eventual, BEPRR şi PUM, ceea ce ar însemna, în mare, o copie a situaţiei existente până în prezent în Parlament, dar şi în fostul CMC la finele activităţii sale. Având însă în vedere că PPCD şi-a anunţat deja decizia de a nu mai coaliza cu reprezentanţii partidului de guvernământ, că aceeaşi tendinţă o are şi PD, iar BEPRR se poziţionează drept o formaţiune anticomunistă, – este greu de presupus un asemenea scenariu. La fel, pare practic imposibilă alierea consilierilor comunişti cu cei din AMN şi PDS.

Un alt scenariu ar fi crearea unei largi coaliţii dintre reprezentanţii partidelor necomuniste – PL, AMN, PD, PPCD şi, eventual, reprezentanţii altor formaţiuni. Este greu de închipuit cum vor „coabita” aceste formaţiuni între ele, având în vedere divergenţele frecvente între liderii acestora, votul din 4 aprilie etc., dar e posibil ca până la urmă consilierii să se conducă de sloganul „scopul scuză mijloacele”.

Cel de-al treilea scenariu presupune coalizări temporare, inclusiv între formaţiuni cu doctrine şi programe diametral opuse, aşa cum s-a practicat şi în fostul CMC, în funcţie de interesele de moment ale fiecărei formaţiuni sau chiar consilier în parte. Având în vedere vechea practică, acest scenariu pare a fi şi cel mai posibil la moment.

În mare, arhitectura viitorului CMC va depinde şi de persoana care va fi aleasă primar general. Accederea în fruntea Primăriei a lui Veaceslav Iordan dă mai multe şanse unei coaliţii edificate de PCRM, iar reprezentanţii altor partide ar putea „să nu reziste” unor oferte de funcţii precum viceprimari, pretori, şefi de direcţii etc., negociate „sus”, la nivel de lideri de formaţiuni. Pe de altă parte, o victorie a lui Dorin Chirtoacă dă mai multe şanse celui de-al doilea scenariu.

Lecţie de istorie

Fostul CMC a fost, de asemenea, alcătuit din 51 de consilieri, dar reprezentând 6 formaţiuni politice şi un ales local independent. Iniţial au existat 3 fracţiuni – PCRM (25 de mandate), fosta Alianţă Social-Liberală „Moldova Noastră” – 14, PPCD – 8, câte un mandat al PD, Mişcării „Ravnopravie”, Blocului PSD-PSL şi, respectiv, consilierul independent. Iniţial, funcţiile de viceprimari au fost împărţite între PCRM şi ASLMN. Ulterior, viceprimarii comunişti au demisionat, formaţiunea-mamă declarându-se în opoziţie. În urma unei înţelegeri dintre ceilalţi consilieri, o funcţie de viceprimar şi una de pretor a revenit PPCD, iar una de pretor – Mişcării „Ravnopravie”.

Ulterior, după parlamentarele din martie 2005, plecarea lui Serafim Urecheanu din funcţia de primar, votul din 4 aprilie, sciziunile şi epurările din cadrul formaţiunilor politice, raportul de forţe a înclinat din nou de partea PCRM care, spre finele mandatului, a coalizat cu PPCD şi aşa-zisa fracţiune social-democrată, constituită din transfugi. Această „coaliţie”, cu ajutorul primarilor interimari care s-au tot perindat în această perioadă, a recurs la epurări masive de cadre, rămânând în memorie prin adoptarea mai multor decizii contestate atât în instanţa de judecată, cât şi de societate, precum demiterea viceprimarului Mihai Furtună, a şefei Direcţiei pentru protecţia drepturilor copilului Svetlana Chifa şi, în special, privatizarea „Antenei C” şi „Euro TV” şi demiterea directorilor celor două posturi, etc.

Lecţia de istorie se pare că a fost învăţată, în mare, şi de alegători, iar următoarea filă a istorie CMC urmează a fi scrisă până în 2011.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ