RSS Feed

World Wide

4

august 2, 2011 by

http://actiunea2012.ro/


4 comments »

  1. romanu gica spune:

    http://astraromana.wordpress.com/2009/09/07/pagini-uitate-pagini-cenzurate-din-istPagini uitate…Pagini cenzurate Din Istoria Poporului Român TRIBALIA
    Posted on septembrie 7, 2009 by astraromana

    Stimaţi cititori, permiteţi-ne să vă prezentăm un articol care cuprinde o arie a răspândirii românilor sau vlahilor din sudul Dunării şi Imperiul Asăneştilor (româno-bulgar 1186-1280) care ni se pare de o relevanţă deosebită întrucât chestiunile dezbătute de către domunl profesor Christian Căpinaru sunt mai puţin cunoscute în istorografia românească. Urmează articolul :

    Sub această denumire mai este cunoscut teritoriul cuprins între râul Morava la Vest (în Serbia de azi) şi râul Iantra la Est (Bulgaria de azi). A aparţinut în cea mai mare parte ţarului de Vidin, având o populaţie preponderent românescă şi al cărui penultim ŢAR (ce însemna conducător de ţară( !)) a fost Ioan Stratimir (foto), nepotul de fiică al lui Basarab I Întemeietorul, Domn şi Voievod al Ţării Româneşti. Ducatul de Vidin a fost constituit în 1280 şi cuprindea teritoriul dintre râurile Pec, Lom, Dunăre şi Munţii Hæmus, primul duce fiind Ioan Şişman. Ioan Stratimir s-a născut la Lovec (1324-1325) ca al doilea fiu al lui Ioan Alexandru şi a primei sale soţii Theodora de Valahia cu care se căsătorise . A mai avut doi fraţi, pe Mihail Asan (n. 1322-m.1355) şi pe Ioan Asan (m. 1349) amândoi morţi în lupta cu turcii şi o soră Thamara (Chera Tamara), căsătorită întâi cu despotul Constantin (Konstantin), şi apoi cu Murat I sultanul Imperiului Otoman.

    Ioan Stratimir

    Ioan Alexandru (foto) a continuat politica de strânsă colaborare cu socrul său, marele voievod şi domn de la Argeş, socotinu-se amândoi moştenitori legitimi ai dinastiei Asăneştilor, a cărei tradiţie imperială s-a restaurat acum de cei doi suverani prin adăugirea numelui de Ioan : cel de la Argeş îşi va zice Ioan Basarab, şi după el toţi Basarabii şi domnii Ţărilor Române îşi vor adăuga numele domnesc ‘Ioan’, iar Ţarul de la Târnova pe cel de ‘Ioan Asan’. El se va numi Ioan Alexandru Asan.

    Ioan Alexandru

    În 1335, Ioan Alexandru, ţarul Bulgariei, s-a îndrăgostit nebuneşte de Sara-Rebecca, o evreică din Constantinopole venită să-i prezinte o jalbă la Târnova. Ţarul Ioan Alexandru şi-a repudiat soţia româncă după un timp (care s-a călugărit sub numele de Teofana) şi s-a căsătorit cu evreica pe care a botezat-o (formal) cu numele primei soţii, acela de Teofana, încornând-o în capitala Târnova. Inteligentă şi cultivată, ea a exercitat o mare influenţă asupra afacerilor regatului. În timp ce sectele împânziseră Bulgaria şi Biserica ortodoxă însăşi era divizată între autonomişti şi adepţii Patriarhului de la Constatinopole, nimeni nu s-a ofensat de originile sale iudaice. Din contră, cronicarii epocii au fost unanimi în a lăuda marea sa virtute.

    Conform cutumei romano-bizantine, Ioan Alexandru îşi asociase fii la tron, pe întâiul născut, Mihail Asan IV încă din 1332, iar pe Ioan Stratimir şi pe Ioan Asan IV în 1337, aceştia primind ca reşedinţă Vidinul şi Preslav. Moartea în luptă cu turcii întâi a celui de-al treilea fiu, apoi a primului născut, a făcut din Ioan Stratimir moştenitorul tronului de la Târnovo. Lucru de neacceptat de evreica botezată, acum Ţarină, care dorea tronul prentru fiii săi Ioan Şişman şi Ioan Asan V ! (în afară de cei doi fii, Ţarina evreică i-a mai dăruit ţarului Ioan Alexandru trei fete, pe

    Cheraţa (n.1348-m,1390) căsătorită cu Împăratul Byzantin între 1376-1379 şi mama împăratului byzantin Ioannes VII Paliologos (n. 1370-d. 1408) pentru 5 luni în 1390 ; călugărită în ultimii ani ai vieţii sub numele de Mathissa
    Desislava
    Vasilisa

    În aceste condiţii, Ioan Alexandru împarte ţara în două, întâiului născut Stratimir îi acordă zona de Nord-Vest, cuprinsă între râul Pec, Dunăre, Lom şi munţii Hæmus (Balcani-fostul despotat al lui Ioan Şişman I) şi titlul de ţar, în 1356.

    Înâiul fiu al evreicei, nevârstniul Ioan Şişman III (n.1350/1 şi executat pe 3 iunie 1395) e asociat în calitate de co-împărat în 1356, iar al doilea fiu, Ioan Asan V e asociat în 1359 (calitate păstrată până la moartea sa survenită în jurul anului 1338).

    Ioan Stratimir a continuat politica de alianţă de familie cu domnitorii Ţării Româneşti prin căsătoria (după moartea primei soţii şi a copiilor rezultaţi) cu verişoara sa Ana, fiica domnitoriului Nicolae Alexandru al Ţării Româneşti şi a d-nei Clara. Din această căsătorie au rezultat 3 copii, cunoscuţi fiind : Doroteja (Doroslava), căsătorită cu Ştefan Trvtko al Bosniei şi Constanin II (în bulgară Konstantin II), conducător ca împărat (ţar) al Bulgariei în Vidin şi fostul cneaz al Serbiei Ştefan Lazarevici în ziua de 17 septembrie 1422.

    La câţiva km de Vidin se află ruinele unei mănăstiri săpate în stâncă de pe vremea lui Stratimir şi a ţarinei Ana. La poiana Albotina, aflată la poalele stâncilor, se întâlnesc românii din satele din judeţul Vidin în fiecare an, în a doua zi de Paşte, venind unii şi de la zeci de km !

    Tribalia Occidentală (Timocul «sârbesc»)

    Tribalia

    Despre existenţa acestei minorităţi române care trăieşte în Serbia de Nord-Est între Morava, Mlava şi Timoc şi o linie care, pornind de la Vârşca Ciuca (Vrska Cuka-Cioaca Mare), trece la Sud de muntele Râtani, (Rtanj-Artani) şi atinge gurile râului Reşava, se cunoaşte prea puţin în România.

    Românii trăiesc în 16 plăşi, din cele patru judeţe Nord-estice ale Serbiei, Kraina, Ţârna-Reca (Črna Reka), Pojarevaţ (Podu Lung în română) între 1 000 şi 1 000 000 de suflete. Aşa cum am mai spus, în Evul Mediu acest teritoriu a făcut parte din Ţaratul de la Vidin (locuit de români şi al cărui ultim ţar, Stratimir, era nepotul de fiică al lui Basarab I căsătorit cu Ana, vara lui Nicolae Alexandru şi sora vitregă a lui Vlaicu-Vodă). După ocuparea Vidinului de către turci la 1396-1397, în partea vestică, (aprox. Timocul sârbesc de azi) a domnit fiul lor Constantin al II-lea (n.1370 d. 17 sept. 1422 la curtea lui Ştefan Lazerevici al Serbiei). Jumătate din acest teritoriu a fost anexat de Serbia după 1833, iar jumătate a făcut parte din paşalâcul de Vidin. Partea de Vest paşalâcului (Kraina) a fost locuită în continuare de români care se bucurau de provincia autonomă numită Margina, fiind condusă de principi de sânge şi limbă română. Armata otomană trebuia să anunţe din vreme pe ce rute va merge să nu fie «încişi cu sabie, şi pe cai potcoviţi» ; asta când treceau Timocul. Domnitorii Ţării Româneşti au ctitorit biserici şi mânăstiri în acea zonă la Sud de Dunăre, încât la anul 1560 un recensământ turcesc vorbea de 26 de mănăstiri româneşti în provincia autonomă a Timocului-Margina, numită mai târziu de sârbi-Kraina. În sec al XVII-lea, Matei Basarab ctitoreşte o biserică cu hramul Sf. Paraschiva numită şi Biserica Îngropată, în centrul Vidinului, Capitala Paşalâcului otoman care se întindea până la Belgrad. E deschisă şi astăzi, renovată şi poate fi vizitată. Zona «otomană» situată la Vest de Timoc a fost anexată la sârbi abia în 1833, ca un cadou făcut principelui Miloş Obrenovici (foto) de către guvernatorul militar rus al principatelor române, generalul conte Pavel Kisseleff.

    Miloş Obrenovici /Miloš Obrenović ( 1805-1815 episcop grec de Ujiţe )

    Milos Obrenovici

    Românii din Bor şi Zaicear ţineau minte în 1997, când i-am vizitat, că se aflau de 164 de ani sub robia sârbească. Obrenovicii, care au găsit azil în Principate, unde au cumpărat moşii, i-au persecutat pe români atât în Serbia cât şi în Valahia sau Ţara Românească, gonindu-le preoţii şi închizându-le şcolile româneşti (din sudul Dunării). Cel mai vehement a fost Milan Obrenovici, primul rege al Serbiei, născut în Moldova în 1854 din mama româncă, Maria Catargi, căsătorită cu Miloş Obrenovici (nepotul de frate al cneazului cu acelaşi nume), celebră prin relaţia cu Alexandru Ioan Cuza, căruia i-a făcut de fapt doi copii. S-a dat ordin ca toate numele de familie româneşti să fie «sârbizate» prin adăugarea sufixului «ovici» (ex : Crăciunovici, Stângăcilovici, Iancovici, Balaşevici, etc.), apoi noii preoţi sârbi n-au mai putut boteza copii românilor decât cu nume sârbeşti. Şi cu toate acestea, ei şi-au păstrat până acum conştiinţa de români !

    În 1995, un istoric sârb Tihomir Djeordjevici, a efecutat o călătorie pe văile Moravei, Mlavei şi Timocului, scriind o carte, tipărită în 1906 la Belgrad şi intitulată «Printre Românii Noştri» (Croz nase rumune); în carte povesteşte despre obiceiurile românilor. Unul dintre acestea era sugestiv :

    Când murea un român, în sicriu îi puneau alături un ciomag, să aibă pe lumea cealaltă cu ce să se apere de sârbi. Românii fac pomană până la 7 ani, spre deosebire de sârbi, care fac până la un an. Din al doilea an, românii pun pe masă, alături de bucatele pentru pomană şi un ciomag cu care dau periodic sub masă, să nu fie vreun sârb care să fure pomana românilor.

    Obiceiuri păstrate şi azi.

    Cristian Căpinaru

    harta

    Limitele Serbiei medievale. Timocul nu a aparţinut niciodată în întregime Serbiei, iar vestul regiunii doar pentru o scurtă perioadă de timp. Graniţa răsăriteană a statului a fost, de regulă, râul Morava

    *Notă Bibliografică:

    Mai întâi mulţumim d-lui Prof. Cristian Căpinaru care a lămurit o parte din zona întunecată a istoriei noastre despre care s-a scris aproape nimic, dar îmi promisese d-nul Dr. Ivo Gheorghiev, liderul românilor din Timocul Bulgăresc că va studia problema cu nişte specialişti şi îmi va comunica datele pe care le conţine istoriografia bulgărească, în relaţia cu naţia românească.

    D-nul Cristian Căpinaru de aproape 18 ani, de când s-a deschis «Chestiunea Timoceană» ştiu că se documenta cu privire la istoria necunoscută a românilor timoceni din Dacia Aureliană-Timoc; de aceea este un merit că dânsul deschide o fereastră spre mormântul lui Basarab I şi ceilalţi domnitori români şi bulgari, care pe vremurile acelea făcuseră un imperiu împreună şi limba română se folosea, după unii, şi la Târnovo şi în Ţara Românească. Uneori nu se putea face deosebire între românii din nordul şi cei din sudul Dunării, cum nu se poate face distincţie nici azi. Deşi istoria românilor este foarte săracă, în datele pe care le cunoaştem relativ la românii din Dacia Aureliană, nu s-a văzut o preocupare până de curând despre aceşti români, scriindu-se despre ei în 10 ani, cel puţin 20 de cărţi, dar mai puţin la obiect din lipsă de documentare. Ştiam din istoria uzuală din şcolile româneşti că Vlaicu Vodă, domnitorul Valahiei sau Ţării Româneşti (Valahia îi spuneau străinii, iar românii îi spuneau Ţara Românească) a fost «chemat în zile grele să dea ajutor militar românilor din Timoc, ţinutul Vidinului.

    Mai trebuie amintită încă o contribuţie la cultura balcanilor adusă de către principesa Ana, sora lui Vlaicu Vodă şi fiica d-nei Clara, care era catolică, soţia lui Nicolae Alexandru, unde principesa măritată cu Stratimir de la Vidin publica prima carte bulgărească cu poveţe din religie şi din viaţa femeilor, numită «Vidinskijat Zbornik» 1250. Este cea mai veche carte scrisă de o româncă din neamul Basarabilor pentru româncele din sudul Dunării în Evul Mediu. După tradiţie se spune că la curtea lui Ioan Stratimir de la Vidin se vorbea limba rumână şi că există chiar documente în limba română, spunea un profesor.

    Legăturile de rudenie şi de familie erau atât de apropiate încât de-o parte şi de alta a Dunării, românii se vedeau ca fraţii, iar domnitorii, ţarii se vedeau ca rude – verişori şi alte grade de rudenie. Chiar şi de frontispiciu din pronaosul bisericii domneşti din Curtea de Argeş, se mai poate citi şi azi, dacă vrei să nu te faci te râs că eşti român, cam aşa:

    «Io Ion Basarab I domnul Ţării Româneşti şi al Amlaşului şi Făgăraşului, Herţeg şi încă şi peste Dunăre, domnitor al Oblastiei Vidinului»

    Aici trebuie să pomenim despre colaborarea dintre armatele româneşti şi bulgăreşti în perioada aceea când au avut şi un imperiu împreună. Ţarul Duşan al sârbilor era îngrijorat de pericolul pe care-l reprezentă alianţa dintre bulgari şi români, pentru Serbia care nu urcase nici la jumătatea Moravei, nici în părţile Nişului; dar se gândea la o expansiune care să-i înglobeze pe români sau vlahi şi pe bulgari, chiar visa Constantinopolul. Până una alta, având o cavalerie puternică, s-a repezit în Grecia şi a cucerit-o, declarându-se «Ţar al sârbilor şi grecilor» (Car srba i grka), obligându-i pe greci să ceară sprinjin militar din partea turcilor, ca să scape de sârbi. Aceasta este de fapt opera sârbilor care au izbutit săi aducă pe turci în Europa, şi care până la urmă, în loc să tragă vre-un folos, au fost desfiinţaţi ca stat, tocmai de aliaţii lor turci. Ţarul Dunşan a fost cel mai important ţar al sârbilor care a urmărit să anexeze şi o parte din Ţara Românească ca să cucerească Oltenia, deoarece bănuia că la Craiova trebuie să fie bunătate de sârbi, iar atunci s-a constatat că nu e picior de sârb s-a întors cu armata lui din Craiova în Serbia la Cruşevaţ, capitala Serbiei. În timpul acesta, sârbii intră să cucerească Bulgaria. Are loc bătălia de la Verlbuşt Qustendil în anul 1330, unde participau ţarul bulgar Mihail şi domnitorul Ţării Româneşti, Basarab I. Nenorocirea este că în luptă, ţarul Mihail cade de pe cal şi este ucis de sârbi, iar bătălia este pierdută; abia acum se naşte Ţara Românească sau Vlahia.

    După dispariţia Serbiei ca ţară în Balcani la 1389-1393 au urmat cel puţin 5 războaie în care sârbii au luptat ca aliaţi ai turcilor sperând că vor obţine libertatea şi statutul de ţară independentă. În peninsula balcanică n-a existat vreo ţară liberă creştină recunoscută de sultanii turci, înafară de provincia autonomă Margina, a rumânilor din Morava-Timoc. Din toate acestea se poate vedea înţelepciunea a românovlahilor şi erorile politice interminabile ale domnitorilor sârbi şi politicienilor de până azi.

    Referitor la Tribalia, doresc să vă spun atât, că prin anul 1995, l-am aşteptat pe aeroportul Băneasa pe luptătorul şi scriitorul timocean, născut în Tianuţ, sub numele de Ion Popov, iar în scrieri, pentru a preveni răzbunări din partea statelor slave împotriva sa, îşi schimbă numele în Nicopole Passarowits Dunonia Svistu, şi publică la Paris cartea «Tribalia» în care se străduieşte să arate că românii timoceni din Serbia şi din Bulgaria în perioada clasică a istoriei se numeau tribali şi ocupau întreaga peninsulă balcanică. În evoluţia lor au avut bătălii cu împăratul Alexandru cel Mare pe care se zice că l-au înfrânt într-o bătălie, fiind foarte viteji. Aceştia erau un fel de strămoşi ai dacilor, porecliţi mai târziu «vlahi» sau «creştini», «mizi» şi «rumâni». El căuta să mă convingă că în scrierile mele să modificăm denumirea actuală a românilor timoceni din aşa zis-a Vale a Timocului, denumire complet improprie, deoarece regiunea Timocului, după râurile pe care le traversează spre Dunăre, sunt mai multe văi şi anume: Morava, Dunăre, Mlava, Pec, Timoc, Lom, Augusta-Ogost, Vid şi Iantra; ceea ce mie mi s-a părut o propunere lipsită de eficienţă şi, prin urmare cu regret l-am refuzat.

    Ion Petrov sau Ion de la Vidin a scris mai multe cărţi în limba franceză despre românii din Timoc despre care ne vom ocupa altă dată.

    Regretăm că de atâta vreme am aşteptat din partea lui să dea un semn de viaţă.

    Cristea Sandu-Timoc

    Maica Tereza, născută Agnes Gonxha Bojaxhiu, din Skopje Macedonia, după unii se spune că ar fi locuit în Albania şi că ar fi de neam rămână sau vlahă, iar din alte surse, că ar fi de origine albaneză după mama sa. A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979. A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003. Publicăm mai jos un poem care-i aparţine din care se vede înţelepciunea geniului roman sau latin.

    «Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti…

    Iartă-i, oricum.

    Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse…

    Fii bun, oricum.

    Dacă ai scucees, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi…

    Caută succesul, oricum.

    Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela…

    Fii cinstit şi sincer, oricum.

    Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma într-o zi…

    Construieşte, oricum.

    Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi…

    Fii fericit, oricum

    Binele pe care-l faci azi, oamenii îl vor uita mâine…

    Fă bine, oricum.

    Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de ajuns…

    Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

    La urma urmei este între tine şi Dumnezeu…

    N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum.»

    Maica Teresa

    Maica Tereza-Poem

    bufnita

    ATENŢIE!!!

    Vă informăm pe acestă cale despre organizarea Congresului Internaţional «Identitatea Culturală a Tuturor Românilor» care va avea loc în perioada 9-12 Octombrie 2009 în Timişoara cu deschiderea în plen în data de 10.10.2009, ora 10ºº la Universitatea de Vest, în Aula Magna, str. V. Pârvan, nr. 4. Vă invităm să participaţi, asigurăm cazarea şi masa. Aşteptăm confirmare până în data de 25 Septembrie, eventual titlul temei. Anexăm invitaţia pentru Congres care serveşte la obţinerea vizei de intrare în România: mulţumim Ambasadelor şi Consulatelor pentru acest oficiu de suflet şi conştiinţă românească.

    Românii numai uniţi, vor învinge!

    Avem în curs de publicare o carte de istorie a românilor din Dacia Aureliană, pentru care vă rugăm, fie pe cei din sudul Dunării, fie pe ei din nordul Dunării să ne trimită fotografii, hărţi vechi, documente dintre cele mai reuşite ca să le putem folosi în cartea de istorie.

    07.09.2009 CRISTEA SANDU TIMOC

    ASTRA ROMÂNĂ, P-ţa Victoriei nr.3 ap. 14, Timişoara

    astra_romana_timisoara@yahoo.com

    http://astraromana.wordpress.com

    Rugăm călduros cititorii să urmărească site-ul http://www.timocpress.info, al fraţilor noştrii din Timoc Serbia, de unde veţi obţine imagini şi ultimele ştiri despre persecuţia românilor. Vă mai rugăm pe toţi să nu ne uitaţi şi să ne trimiteţi e-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, săptămânal şi gratis.

    Dumnezeu să vă dea sănătate!
    oria-poporului-roman-tribalia/

  2. romanu gica spune:

    CU CAT DESCOPAR MAI MULTE TERITORII ROMANESTI CU ATAT MA APUCA PANDALIILE ,CAND VAD CAT A FOST DE MARE POPORUL ASTA ROMAN DE CARE TOATA LUMEA SI-A BATUT JOC .

    DE CE ?

  3. Marius spune:

    prea toleranti si supusi fata de altii + prea usor de deznationalizat… pentru multi de-ai nostri, sa fii orice altceva decat roman e mai sexi – vezi cazul multor romani plecati aiurea sau lozinca „fii european” in loc de roman!
    La asta se adauga niste erori majore in timpul negocierilor de pace de la Paris din 1919-1920, date si de necunoasterea propriei istorii dar si de schimbarea guvernului roman si apoi din politica externa interbelica.

  4. Marius spune:

    Sia asta este ceea ce ar trebui facut in regiunile inca locuite de romani, din afara Romaniei actuale – insa mici sanse cu asa stat romanesc:

    Declaratie
    Posted on decembrie 27, 2010 by Ilija
    http://astraromana.wordpress.com/2010/12/27/declaratie/
    Astra Romana Timisoara, in calitate de organizator al SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL «Identitatea culturală a tuturor românilor », cu tema «Vestigii Patrimoniale Daco-Romane, din Perioada libertăţii sub turci şi Monumente Istorice şi Religioase , la Românii din Timoc – Serbia, Bulgaria, şi Aromâni» , desfasurat la Timişoara, in perioada 3– 5 decembrie 2010, se simte obligata sa atraga atentia tuturor factorilor responsabili si asociatiilor ce lupta pentru propasirea valorilor culturale romanesti asupra urmatoarelor :

    Romanii din Timocul Sarbesc (Craina) si cel Bulgaresc sunt supusi unei intense campanii de asimilare si de intimidare din partea organelor de stat din respectivele tari.
    Populatia de etnie romana bastinasa din teritoriile enumerate mai sus, ce locuieste in aproximativ 300 de localitati, nu beneficiaza, cu cateva mici si nesemnificative exceptii, de biserica, gradinita, scoala, universitate, centre culturale si presa, radio şi TV in limba materna. De asemenea, nu are dreptul de a folosi limba romana materna in administratia locala. Cu toate acestea, legislatia Serbiei si mai nou si a Bulgariei, stipuleaza aceste drepturi si ele sunt aplicate in provincia Banatul sârbesc şi Voivodina.
    In localitatile in care populatia a sustinut din bani proprii ridicarea primelor lacase de cult in limba romana dupa 175 de ani de interdictie, elemente ale serviciilor de informatii si ale organelor de ordine locale desfasoara actiuni de intimidare: interogatorii, amenintari, presiuni pentru semnarea de false depozitii, incercari de demolare fara autorizatie prealabila.
    Autoritatile locale si centrale ale celor 2 state sustin impartirea minoritatii romane in romani si vlasi/vlahi, ca fiind 2 etnii distincte, pentru a diviza comunitatea şi provoca confuzii. Aceasta este in flagranta contradictie cu rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, nr. 1632 din octombrie 2008, adoptate ca urmare a iniţiativei deputatului Vlad Cubreacov din Republica Moldova şi a raportului deputatului Jurgen Herrmann din Germania, prin care Serbia a fost „invitată” ca urgent să intre în normalitate în relaţiile cu cetăţenii ei etnici români, din sudul Dunării. Serbia este deja oficial monitorizată de către Consiliul Europei, însă speră că e o simplă formalitate.
    De asemenea, s-au făcut nereguli in procesul electoral , impiedicand reprezentarea corecta si proportionala a etnicilor romani in consiliile locale si reducand artificial baza electorala a partidelor reprezentand aceasta etnie prin intocmirea unor liste electorale paralele si false, în Timocul sârbesc.

    In consecinta, cerem MAE roman si al R. Moldova, DRRP, comisiei de politica externa a Senatului Romaniei, presedintelui Romaniei si al R. Moldova, primului ministru al Romaniei si al R. Moldova, reprezentantilor Romaniei in parlamentul European si in celelalte institutii europene, reprezentantilor Romaniei şi R. Moldova la Natiunile Unite sa ia atitudine fata de aceste comportamente xenofobe, irationale, iresponsabile şi nepermise intr-un stat ce se pretinde european sau care doreste accesul in comunitatea europeana!

    Reprezentantii Romaniei in diverse organisme internationale sunt rugati:

    Sa ceara de urgenta constituirea unor delegatii ce vor inspecta situatia din teren
    Sa propuna instituirea unui mecanism de control si raportare al evolutiei situatiei minoritatilor din aceste 2 state, Serbia şi Bulgaria.
    Sa conditioneze accesul Serbiei in Uniunea Europeana de asigurarea tuturor dezideratelor minoritatii romanesti in timp util si in acord cu legislatia Serbiei dar si cu cea europeana.
    Sa conditioneze sprijinul Romaniei pentru proiecte transfrontaliere si colaborarea in domeniile strategice cu Serbia si Bulgaria de alinierea celor 2 tari la normele europene cu privire la drepturile minoritatilor
    Sa instituie un mecanism bilateral de aplicare a reciprocitatii in domeniul drepturilor minoritatilor, intre Romania, Serbia si Bulgaria
    Sa solicite sprijinul imediat al tarilor europene si in special al Ungariei, tara foarte preocupata de protejarea drepturilor minoritatilor si care va detine presedentia Uniunii Europene in anul ce urmeaza, privitor la respectarea drepturilor românilor din Timocul sârbesc şi bulgăresc.
    De asemenea cerem sprijinul domnului Tokes Lazslo, in calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European, preocupat de situatia etniei maghiare din Romania si care va avea oportunitatea de a transforma comunitatea maghiara din Romania intr-un model al drepturilor minoritatilor la nivelul intregii Europe!

    In urma discutiilor avute in cadrul Congresului Astrei Române din Timişoara, am sintetizat o lista de masuri si actiuni pe care le sugeram romanilor din Timoc si autoritatilor romane pentru a-i ajuta in lupta lor pentru afirmare:

    Termen scurt :

    Proiect simplificat de acordare a cetateniei romane pentru romanii din vecinătatea ţării.
    Protejarea « nucleului activ » al miscarii romanesti timocene, de către statul statului roman prin intermediul unei echipe de avocati specializaţi în drept internaţional, atat in Serbia şi Bulgaria, cat si la Bruxelles sau Haga.
    Aplicarea „multi-level marketing” in structura partidului romanilor: fiecare aduce in organizatie minim 10 cunoscuti, mergand din casa in casa si discutand cu cei apropiaţi. De asemenea, se pot organiza mici grupuri care sa mearga sa discute cu localnicii in fiecare din localitatile unde sunt romani pe liste si eventual sa se caute persoanele din aceasta etnie care nu sunt pe liste inca… In urma acestor actiuni vor fi usor de identificat cei care vor forma „nucleul activ” al organizatiei si de asemenea se va pregati recensamantul populatiei. Datele obţinute în teren pot fi centralizate şi prezentate ca un recensământ paralel.
    Stabilirea unei harti a zonelor „critice” in asimilarea romanilor iar urmatoarele biserici si scoli sa fie construite in aceste zone, in prioritate, pentru a opri asimilarea totala
    Unirea cu romanii din Voivodina, la nivel politic. Un singur partid politic care sa-i reprezinte pe romanii din Serbia .
    Actionarea in justitie la CEDO, atentionarea Consiliului Europei si ONU, in cazul Serbiei, pentru persecutia si limitarea dramatica a drepturilor comunitatii romanesti.
    Infiintarea urgenta a unui consulat romanesc pentru Timoc, la Negotin sau Pojarevaţ.
    Difuzarea in Timoc (in cele aproape 200 de sate romanesti) a posturilor/emisiunilor romanesti din Voivodina si din Romania, posturi pe care sa se transmita si o sectiune de stiri din Timoc, pentru a face reduceri de buget, inlocuind difuzarea unui post dedicat Timocului. Accesul furnizorilor de TV cablu sau satelit din Romania este esential.
    Scoala de duminica, pentru scrisul si cititul in limba romana, in biserica si tabere scolare pentru copii romani sub inaltul patronaj al Bisericii Ortodoxe Romane
    Asigurarea de catre statul sarb, cel roman si sponsori privati de gradinite si clase primare gratuite in limba romana, a caror dotare sa fie un etalon de excelenta in regiune.

    11. Introducerea descentralizării, cu respectarea drepturilor omului, în

    organizarea justiţiei, judecarea proceselor în limba română în regiunile

    sus amintite.

    Termen mediu :

    12.Infiintarea unui post de reprezentant in parlamentul romanesc pentru fiecare din regiunile din afara tarii locuite de romani ca etnie bastinasa

    13 .Modelul drepturilor pentru minoritatile din Romania, in special cea maghiara, ar trebui sa constituie referinta demersului organizatiilor romanesti.

    14.Deschiderea unui post permanent TV si radio pentru romanii din Timoc precum si ziare, reviste in limba romana

    15.Cresterea numarului de manifestari culturale pe zona granitei: trecerea Dunarii intre frati, sarbatori specifice comunitatilor locale la care sa participe invitati din Romania. Modelul podurilor de flori de pe Prut, din anii 90 ai secolului trecut, este un bun exemplu

    16.Cresterea numarului de sarbatori/comemorari romanesti comune intre Romania – si romanii din afara: Unirea, limba romana, mari domnitori, sarbatori religioase ; prin implicarea Ministerului Educaţiei să se introducă în manualele pentru învăţământul primar şi secundar din România , 1-2 lecţii privitoare la românii din afara ţării, pentru ca românii din ţară să poată avea informaţii despre existenţa şi istoria lor.

    17.Ar trebui intensificate activitatile in cadrul infratirilor dintre localitati ale comunitatilor romanesti din zonele discutate mai sus si cele din Romania.

    18.Deschiderea de centre culturale, biblioteci sau scoli in incinta manastirilor sau bisericilor romanesti din aceste locatii, deoarece in acest moment biserica constituie de obicei avanpostul romanismului in afara tarii. Aplicarea programului “Alege Şcoala” din Romania si pentru comunitatile romanesti din afara tarii. Casele de copii sustinute de Biserica Ortodoxa Romana sunt de asemenea un obiectiv important.

    19.Prioritatea de depasire a masei critice de sprijin pentru partidul romanilor din Timoc – coagularea unui nucleu de 100-1000 persoane (primii candidati la acordarea cetateniei romane) si actiuni comune cu romanii din Timocul Bulgaresc, din Voivodina şi România.

    20.Colaborarea cu alte minoritati (aromani, albanezi, macedoneni, maghiari, bulgari, turci, tigani) pt. reprezentarea intr-o alianta a minoritatilor in parlamentul sarbesc şi cel bulgăresc, astfel ca fiecare minoritate să aibe un deputat.

    21.Cererea in parlamentul sarb a respectarii legislatiei cu privire la minoritati si alocarea de fonduri de catre statul sarb pentru crearea de facilitati minoritatii romane. Fondurile private sau provenite de la bugetul Romaniei trebuie folosite pentru imbunatatirea calitatii serviciilor si penru crearea de facilitati suplimentare la nivelul comunitatilor romanesti.

    22.Stabilirea a 1-2 centre universitare/culturale romanesti (dupa modelul deja adoptat in Republica Moldova, Universitatea Dunarea de Jos din Galati are o sectie in Cahul) in localitatile mari din zona Timocului. Cea mai probabila colaborare ar putea fi cu Universitatea din Craiova. Aici ar trebui sa fiinteze si sediul mitropoliei si al unor societati de colaborare culturala si economica cu Romania, inclusiv al ASTREI Romane

    23.Accesarea, prin proiecte, de fonduri ale Departamentului pentru Relatii cu romanii de pretutindeni şi identificarea de sponsori pentru fiecare organizaţie.

    24.Schimbarea numelor slavizate in cele romanesti originale, in masa, de catre romanii timoceni ar putea reprezenta o puternica declaratie cu privire la identitatea lor.

    Termen lung:

    25.Militarea in parlamentul european pentru autonomia Timocului dupa modelul Voivodinei si unirea cu Timocul „bulgaresc” dupa intrarea Serbiei in UE, creand astfel regiunea Timoc in cadrul Euroregiunii Dunarea 21 (Aşa cum a fost Provincia autonomă Margina ).Crearea unui parlament propriu, asemeni Voivodinei.

    26.Deschiderea unei universitati timocene romanesti.

    27.Prioritatea Romaniei de a crea infrastructura de acces catre regiunile romanesti de langa granite: poduri (ex.: podul de la Vidin), sosele, autostrazi, cai ferate, curse aeriene zonale; prin atragerea de fonduri europene transfrontaliere.

    28.Atragerea investitiilor private romanesti in aceste zone, alaturi de cele de stat. In cazul investitiilor private ar trebui sensibilizati oamenii de afaceri ai caror familii provin din aceste zone periclitate, dar care au emigrat in Romania. Turismul reprezinta unul dintre domeniile economice prioritare.

    29.Incurajarea deschiderii de filiale ale unor companii romanesti, iar angajarile sa se faca preferential pentru locuitorii de etnie română din regiune.

    30.Dezvoltarea catorva banci cu capital majoritar romanesc, care sa sprijine activitati si investitii in tara dar si in afara tarii, fiind prezente in zonele cu comunitati romanesti. Aceste banci vor colabora cu statul roman la cofinantarea activitatilor economice private ce primesc si fonduri UE.

    31.Statul roman ar trebui sa incurajeze colaborarea si investitiile in tarile care ne simpatizeaza in Balcani: Muntenegru, Albania, Macedonia – ceea ce ar duce si la sprijinirea mai eficienta a organizatiilor romanesti din aceste tari.

    32.Recastigarea drepturilor minoritatii romane din zona Timocului poate duce la deschiderea unui “culoar sanitar al romanitatii balcanice” catre romanii/aromanii din Macedonia si Kosovo, in primul rand, si ulterior din Bosnia, Albania, Croatia si Grecia. Deci Timocul ar trebui sa fie prioritatea principala a Romaniei in Balcani.

    33.Pentru a revigora romanismul este nevoie de revitalizarea proiectului identitar al romanilor, de o mai buna cunoastere si mediatizare a istoriei neamului nostru.

    Dragi frati romani, onorate autoritati, va rugam sa luati atitudine fata de aceasta situatie disperata si nepermisa intr-o Europa considerata civilizata !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+